Lili Frustrata

În seara aia când mă grăbeam să ies de la lucru că rămăsesem ultimul pe acolo am dat de Lili în parcare drăcuind și blestemând afurisita de mașină. Era aproape sigură că vreun tâmpit de bărbat i-a dezumflat roata ca să se răzbune pe ea.

Lili era responsabilă în firmă cu tot ce mișca. Era capabilă să proceseze cât un calculator cu două procesoare i7 și cu 64 giga de ram. Avea o memorie fantastică și nu doar că puea fi atentă în 100 de locuri dintr-o dată dar și avea cea mai mare parte a informațiilor de care aveai nevoie într-o firmă de talie mare la dispoziție în fracțiuni de secundă. Capacitățile astea o făceau antipatică multora. Știa clar la cât ai venit și la cât ai plecat și dacă pierdeai vremea aiurea cronometrul ei nu te lăsa necontorizat. Mai mult nu încăpea loc de șmecherii cu ea. Șeful avea încredere totală în ea iar ea îi era dedicată 100% de parcă era afacerea ei.

Cu toate astea Lili nu era genul de femeie stilată, aranjată și împopoțonată. Era mai degrabă practică. Nici silueta nu era de divă, era cam scundă și plinuță. Colegii o numeau frustrata că de aia îi urmărește pe toți, din cauză că nu își găsește bărbat să o reguleze.

Acum Lili băga mare înjurături pe lângă mașină și aproape plângea de ciudă. Nu mai era nimeni în firmă iar ea era cu pana. Nu prea discutasem noi că eram pe chestii diferite și fără legătură dar știam clar că mă contoriza și pe mine. Când am ieșit s-a oprit, s-a așezat cu fundul pe mașin și a aprins o țigară încercând să pară neafectată. Nu știa că o urmărisem câteva momente înainte de a ieși de pe geam.

  • Totul e ok Lili?
  • Da.
  • Se pare că nu, am zis arătând cu privirea spre roată.
  • Am mai schimbat roata. Ma descurc.
  • Îmi dai voie să te ajut?
  • Dacă insiști… a zis Lili încurcată dar vrând să pară indiferentă.

Din păcate cu sculele din dotare nu am putut desface deloc roata de la mașină. M-am declarat învins și i-am zis colegei că poate veni cu mine.

  • Va trebui să vii cu mine spre oraș
  • Lasă că mă descurc, nu te necăji.
  • Lili dar merg spre oraș, nu e necaz.
  • Dar nu ai obligații față de mine din câte știu.
  • Nu am dar îmi face plăcere și te invit la plimbarea asta.
  • Hmm… ok… a zis Lili mușcându-și agitată buzele de încurcată ce era.

Am deschis portiera și am invitat-o să urce apoi am urcat și eu și am pornit spre oraș. Era primăvară și spre seară. Drumul era gol iar fata de lângă mine se simțea tare stânjenită.

  • De ce ești așa agitată Lili? Îți e teamă?
  • Aaa… nu… doar că sunt nervoasă de mașină.
  • Lasă mașina acum a rămas în firmă, luni trec și te iau și o rezolvă careva din colegi atunci.
  • Păi ce obligație au ei sau tu.
  • Tu ai ceva cu obligațiile colega i-am zis zâmbind.
  • Nu. Dar nu imi place să ajung la mâna cuiva și să am obligații.
  • Dar nu ai obligație de la mine nimic. Doar să te relaxezi ca să nu te consumi toată până în oraș.

Drumul a decurs agitat iar când am ajuns aproape de oraș Lili era și mai agitată. Se frământa de parcă avea ceva de spus și nu avea curaj.

  • Unde te las Lili?
  • Păi chiar pe strada Teilor stau dar mă poți lăsa la prima stație de bus.
  • Și tu acum, te-am adus până aici și te las la bus.
  • Ok, cum vrei…
  • Uite că am ajuns. Acolo e blocul?
  • Da.

Am coborât să deschid portiera dar Lili sărise deja afară și nu mi-a rămas decât să închid în urma ei.

  • Cât mă costă?
  • Foarte mult … am glumit izbucnind în râs
  • Nu serios, nu vreau să rămân datoare.
  • Ok, daca vrei să dormi liniștită, un ceai sau o cafea pe undeva prin apropiere.
  • Îmi convine prețul deși e mic. Mă poți aștepta 5 minute?
  • Sigur!

Lili a apărut în patru minute și 40 de secunde. Nu se abătea de la precizia ei. Era schimbată pentru că renunțase la pantaloni și luase ceva lejer pe ea. Își desprinsese părul și îl lăsase liber pe spate și se parfumase.

Am mers într-o cafenea în apropiere de apartamentul ei și așa și-a plătit datoria dar am și discutat câteva chestii generale. Lili era și om în spate și unul cu multe frustrări. Dacă îi vorbeai de relații se agita și devenea irascibilă. Era necăjită de eticheta celor din firmă și oricine îi atingea rana era plesnit fără întârziere. În drum spre apartamentul ei și mașina mea am intrat în discuție pe tema asta.

  • Merci de cafea Lili și de prezența ta.
  • Cu plăcere… a spus Lili roșind. dar prezența mea nu e o încântare pentru nimeni
  • De ce crezi asta?
  • Nu știi? Lili Frustrata? Mai degrabă produc bucurie cu absența mea.
  • Știu, normal că știu, am si eu 3 ani de vechime aici.
  • Vezi!
  • Important e cum te simți tu nu ce spun oamenii.
  • Încep să mă simt așa… de fapt cred că m-am făcut a dracului de când cu porecla asta.
  • Eu nu cred că ești așa…
  • …. mi-a aruncat o privire rapidă
  • Cred că sub masca asta dură ești o femeie extraordinară cu multe calități.
  • Mă seduci? Nu a făcut asta nimeni de ani de zile.
  • Nici nu avea când am zâmbit eu, erai cuplată cu firma.
  • Așa îmi mai potolesc și eu durere.
  • Se vede Lili. Dar nu e cel mai bebefic. Durerea trebuie trăită ca să te vindeci.
  • Si cum mă rog să o trăiesc altfel. Sunt disperată că totți mă consideră nașpa.
  • Nu toți… eu sigur nu…
  • Și ce vezi tu mă rog la mine ok in afară de calitățile de la servici?
  • Văd un om, o femeie frumoasă, un suflet închis într-o cușcă a durității.

Eram aproape de mașina mea și Lili aproape plângea. Am cuprins-o cu brațul și am strâns-o lângă mine dar asta a făcut-o să izbucnească în plâns dar unul din ăla din toată inima. Pentru că o babă se holba la noi și era din blocul ei am poftit-o în mașină și am mers pe o altă stradă apoi i-am luat mâna și i-am explicat de ce am plecat.

  • Radu… acum sunt patateică și…
  • De ce patetică, din cauză că plângi?
  • Da.
  • Nu îți dai voie să trăiești se pare.
  • Tu ești chiar diferit… dacă era alt coleg se bucura.
  • Nu cred…
  • Uite Radu, eu nu le am cu bărbații. Nu știu ce așteptări ai de la mine după toată această situație. Nu știu ce să zic.
  • Nu ai niciuna Lili. Doar fă ce îți spune inima, tre să o asculți.
  • Pare așa de ușor în prezența ta…
  • Atunci te ajut, dă drumu inimii să vedem ce iese.

Atunci Lili s-a uitat direct în ochii mei și mi-a spus: Să nu le spui Radu. Apoi s-a apropiat timid și m-a sărutat abia atingându-mi buzele. Am prins-o ușor de ceafă și am apropiat-o iar că nu mai avea curaj și am continuat să ne sărutăm iar Lili prindea curaj.

  • Tu ești altfel Radu… crezi că e aiurea dacă te invit sus?
  • Nu. Dacă o faci din inimă nu e aiurea.
  • Sunt nervoasă a zis Lili pe drum spre apartamentul ei.
  • E numai normal, dar nu uita să asculți inima. Nu te teme de nimic, orice ai face bine sau rău nu află nimeni.
  • … Lili mi-a zâmbit zicându-mi… nu am făcut-o de ceva vreme.

Când am intrat în apartamentul ei, ca să îi ușurez munca mentală am lipit-o de perete și am început să o sărut cu pasiune. Mâinile mele colindau gâtul ei și se încurcau în părul său lung. Lili se aprindea pur și simplu dar avea 100 de frâne trase. Vedeam bătălia din mintea ei dar am decis să nu o las pradă gândurilor așa că am coborât cu mâna pe spate și m-am strecurat in pantaloni frământând carnea feselor. Lili se oprise din sărutat de surpriză dar am continuat ofensiva mea.

De la pasul acesta până i-am scos toate hainele de pe ea nu a fost mult. Era și excitată și încordată și tot ce îi lipsea era clar un sex de calitate, poate chiar furtunos ca să scape de situația asta încordată, abia mai apoi dacă era vreme de delicatese. Deși nu era mis univers totuși o femeie frumoasă în felul ei, dacă știai să cauți frumusețea trupului unei femei în felul ei de a fi nu în dimensiunile ei. Era un trup care cerea să fie împlinit și aici era toată frumusețea. Să simți trupul unei femei e mai mult decât să îl măsori, înseamnă să privești în ochi și că simți.

Lili avea nevoie disperată de pasiune și asta scrie cu litere îngroșate în ochii ei chiar dacă buzele nu exprimau. Când a văzut că nu am nici o urmă de reținere a început să aibă curaj. Nervozitatea ei era mai evidentă și se necăjea să mă dezbrace și ea pe mine cu stângăcie.

 

Leave a Reply